Undele de șoc rezultate în urma coliziunii violente dintre o galaxie intrusă și Cvintetul lui Stephan îi ajută pe astronomi să înțeleagă modul în care turbulența influențează gazele din mediul intergalactic.
Noile observații efectuate cu Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) și cu Telescopul Spațial James Webb (JWST) au dezvăluit că un boom sonic de câteva ori mai mare decât dimensiunea Căii Lactee a dat startul unei instalații de reciclare a hidrogenului molecular cald și rece.
Mai mult, oamenii de știință au descoperit destrămarea unui nor gigantic într-o ceață de gaz cald, posibila coliziune a doi nori care formează un strop de gaz cald în jurul lor și formarea unei noi galaxii.
Cvintetul lui Stephan este un grup de cinci galaxii – NGC 7317, NGC 7318a, NGC 7318b, NGC 7319 și NGC 7320 – situate în general la aproximativ 270 de milioane de ani-lumină de Pământ, în constelația Pegas.
Grupul oferă un laborator imaculat pentru studierea coliziunilor de galaxii și a impactului acestora asupra mediului înconjurător. În mod obișnuit, coliziunile și fuziunile de galaxii declanșează o explozie de formare de stele, însă nu este cazul și cazul Cvintetului lui Stephan. În schimb, această activitate violentă are loc în mediul intergalactic, departe de galaxii, în locuri în care există o formare stelară mică sau deloc care să obstrucționeze vederea.
Această fereastră curată în Univers a permis astronomilor să urmărească ce se întâmplă în timp ce una dintre galaxii, NGC 7318b, pătrunde violent în grup cu o viteză relativă de aproximativ 800 km/secundă. La această viteză, o călătorie de la Pământ la Lună ar dura doar opt minute.
„Pe măsură ce acest intrus se prăbușește în grup, se ciocnește cu un vechi flux de gaz care a fost probabil cauzat de o interacțiune anterioară între două dintre celelalte galaxii și provoacă formarea unei unde de șoc gigantice”, a declarat Philip Appleton, astronom și cercetător principal la Centrul de Procesare și Analiză în Infraroșu (IPAC) de la Caltech și cercetător principal în cadrul proiectului.
„Pe măsură ce unda de șoc trece prin această dâră aglomerată, creează un strat de răcire foarte turbulent, sau instabil, și tocmai în regiunile afectate de această activitate violentă observăm structuri neașteptate și reciclarea hidrogenului molecular gazos. Acest lucru este important deoarece hidrogenul molecular formează materia primă care poate forma în cele din urmă stele, astfel încât înțelegerea sorții sale ne va spune mai multe despre evoluția Cvintetului lui Stephan și a galaxiilor în general.”
Noile observații realizate cu ajutorul Observatorului ALMA au permis oamenilor de știință să se apropie în detaliu de trei regiuni cheie și, pentru prima dată, să construiască o imagine clară a modului în care hidrogenul gazos se deplasează și se modelează în mod continuu.
Regiunea din centrul undei principale de șoc a dezvăluit un nor gigantic de molecule reci, care se destramă și se întinde într-o coadă lungă de hidrogen molecular cald și se reciclează în mod repetat prin aceleași faze.
Această instalație de reciclare intergalactică nu este singura activitate ciudată rezultată în urma undelor de șoc, scrie EurekAlert.
În regiunea supranumită Câmpul 5, oamenii de știință au observat doi nori reci de gaz conectați de un curent de hidrogen molecular cald. În mod curios, unul dintre nori – care seamănă cu un glonț de hidrogen gazos rece de mare viteză care se ciocnește cu un filament mare de gaz împrăștiat în formă de fir – a creat un inel în structură în momentul în care a perforat.
Energia cauzată de această coliziune alimentează învelișul cald de gaz din jurul regiunii, dar oamenii de știință nu sunt foarte siguri ce înseamnă acest lucru.
Telescopul James Webb a dezvăluit galaxii asemănătoare Căii Lactee în Universul tânăr
Cum a surprins Telescopul Webb galaxia spirală NGC 7469? Iată imaginea spectaculoasă!
Stele nou-născute, neobservate până acum, au fost descoperite cu ajutorul Telescopului Webb
Telescopul Webb doboară recordul pentru cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată